În luna noiembrie celebrăm Ziua Mondială a Diabetului, o boală ce afectează peste 220 de milioane de oameni de pe întreaga planetă. Viața multora dintre ei s-ar putea schimba însă semnificativ în bine odată cu perfecționarea unei invenții ce se zbate de ani buni să vadă lumina zilei – un pancreas artificial.
Diabetul zaharat de tip 1, insulino-dependent, apare de regulă atunci când pancreasul secretă o cantitate insuficientă de insulină sau atunci când există rezistență la acțiunea ei în țesuturile țintă. Pacienții sunt obligați să suporte tratamente cu insulină pe viață, încercând să mențină nivelul glicemiei cât mai aproape de normalitate. Există însă numeroase probleme care apar în cazul acestor tratamente de lungă durată.
Mecanism
La jumătatea anilor 70 cercetătorii au lansat primele proiecte ce vizau un sistem ce ar funcționa ca și un pancreas artificial, însă dificultățile erau mult prea mari pentru nivelul tehnologic al vremii - senzorii nu erau suficienți de preciși, algoritmii erau imperfecți etc.
Un sistem de acest gen necesită o pompă de insulină, o unitate ce monitorizează constant glicemia și un algoritm computerizat care asigură dozarea.
Variante mai simple ce folosesc doar sistemul de dozare automat există deja pe piață, însă monitorizarea glicemiei rămâne în grija pacientului, dând naștere la numeroase dificultăți pentru bolnav.
În momentul de față există în teste o serie de sisteme pe care le-am putea încadra în categoria “pancreas artificial”. Cele mai avansate dintre acestea utilizează două pompe, una pentru insulină, a cărei acțiune reduce glicemia, și una pentru glucagon, care o ridică, prevenind cazurile de hipoglicemie. Cu ajutorul acestui sistem dual, în buclă închisă, pacienții reușesc să stea pentru o mai mare perioadă de timp în valorile glicemice normale, iar rezultatele sunt net superioare pe perioadele de noapte sau în cazul exercițiilor fizice.
Aprobat în SUA
Un prim sistem ce se apropie de conceptul de pancreas artificial, realizat de către compania Medtronic, a fost aprobat în luna octombrie în Statele Unite. Vorbim despre un aparat de dimensiunile unui pager, ce se poartă la curea, care folosește algoritmi pentru a procesa citirile glicemiei și asigură apoi nivelul potrivit de insulină cu ajutorul unei pompe. Unul dintre avantajele majore este că acesta are capacitatea de a stopa automat administrarea de insulină în cazul în care glicemia este prea scăzută, situație ce poate duce chiar și la apariția comei diabetice. Primul pas este un sistem audio de alertă, iar dacă pacientul nu reacționează, pomparea insulinei este stopată pentru două ore.
O altă rază de speranță pentru diabetici ar putea veni din cercetările echipei de la institutul City of Hope din California, condusa de Teresa Ku. Aceștia speră să identifice și să utilizeze celule stem pancreatice adulte pentru a genera creșterea celulelor insulare, ce elibereaza hormonii de reglare.